Atitudine
Posted By Constantin

Hotaraste-te!


Inainte sa explic de unde vine titlul – mi-am facut un obicei din asta – o sa spun ceea ce cred despre viata si decizii, luate impreuna. Pe scurt, viata e un sir lung – ori mai scurt – de decizii, de hotarari relative la tot ceea ce ni se intampla. De la nasterea constiintei de sine si pana la moarte omul este supus deciziei. Altfel spus, isi traieste viata luand decizii, alegand intre diferite alternative, posibilitati, situatii.

Ce inseamna “hotaraste-te” ? Reprezinta un indemn de a depasi indecizia, starea de confuzie (cauzata de nehotararea intre doua sau mai multe variante) si de a fi ferm in hotararea luata. Cred ca e mai bine sa alegi o varianta, si eventual sa gresesti, decat sa traiesti penduland intre doua variante ademenitoare. Aceasta existenta duala nu iti va permite sa construiesti ceva solid si nici sa te bucuri cu adevarat de ceea ce lumea iti ofera.
Mai mult decat atat, “hotaraste-te” vine din frustrarile mele. Nu de putine ori am fost orb in fata deciziei corecte – cu sau fara ghilimele, fixat pe virtutea sentimentului ca “asa e bine”, confuz. Nu de putine ori oamenii din jurul meu au fost la fel.

O persoana draga imi spunea cu ceva timp in urma ca e ofticata pentru ca mereu a avut de ales.
Sincer … nu pot vedea viata decat ca un sir de decizii! Si indecizii! Iar sa sufar pentru ca viata imi ofera posibilitatea de a alege, chiar limitata, doar intre doua (rele) posibilitati … Mi-am amintit! Si pe mine ma scoate din sarite chestia asta! Si ma enerveaza la culme atunci cand decizia e atat de greu de luat, e practic o alegere intre doua rele, niciuna din variante optima, incat oscilatia e parca mai buna decat decizia! Si imi doresc un glob de cristal care sa imi spuna cum e mai bine! Macar sa pot da vina pe el atunci cand lucrurile merg prost!
Si, penduland intre credinta si tagada, intre ratiune si simtire, chiar acum cand scriu, nu e oare frica de responsabilitatea deciziei ceea ce ma impiedica sa fiu hotarat ?

Dintr-un anume punct de vedere, acela al alegerii efective, intre A si B, al procesului decizional care, lipsit de orice inima, inlatura partile care nu au nevoie de sange, al algoritmului matematic prin care un calculator distinge 0 de 1, al ratiunii pure de a alege raul cel mai mic dintre doua proeminente, a decide este pur si simplu banal! Un lucru atat de simplu incat putem invata animalele, masinile sa o faca in locul nostru. Ceea ce deseori se omite, desi reprezinta partea cea mai importanta a unei alegeri, este obligatia. O decizie nu se rezuma la procesul decizional in sine ci merge pana la a schimba comportamente, atitudini, feluri de a gandi. Hotararea inseamna asumarea responsabilitatii pentru decizia luata. Nu se rezuma la verde in loc de rosu, ci presupune acceptarea si suportarea consecintelor, raspunderea pentru alegerea luata.

Cand vorbesc despre responsabilitati, acceptare, schimbari parca imi doresc sa fiu un copil care isi traieste copilaria. Sa revin deci la decizia in sine. Crezi ca e simplu sa o iei ? Ei bine, nu e! Poate ca acele decizii legate de hainele pe care o sa le porti astazi la serviciu sunt – relativ la garderoba – usor de luat, insa altele, care implica oameni, statuturi, sentimente sunt la un alt nivel, mult superior. De multe ori persistam in confuzia noastra, probabil voluntar, pentru ca nu vrem sa ranim oamenii de langa noi. Insa aspectul asta, al statorniciei in indecizie, in timp, va cauza mai multe probleme decat decizia, fie ea si gresita, in sine. De regula, in momentul in care trebuie sa luam o decizie nu ne mai putem intoarce in trecut. Adica nu poti reveni la o clipa in care, sa luam acea decizie, sa nu fie necesar. Ramane deci de facut alegerea.

Am fost uneori dezamagit pentru ca mi-a luat mult sa iau o decizie. Nu exista reguli stricte legate de timpul in care trebuie sa iei o hotarare, insa, cu cat o iei mai repede, cu atat va fi mai bine. Motivele pentru care un om evita sa ia o decizie iminenta sunt destul de multe. Insa, primordial, consider ca e frica de consecintele alegerii. La asta se adauga, fatidic, posibilitatea de a hotari destinele persoanelor de langa tine. Nu e o figura de stil. Gandeste-te la un divort, la alegerea intre a ingriji o persoana bolnava, la a salva pe cineva de la a se droga si alte, alte situatii intre care poti alege.

Se pare, deci, confuzia e, macar superficial, motivata. Dar iti va face, si va face, mai mult rau decat bine. Momentul deciziei nu e cunoscut numai de tine. Cei din jurul tau, la fel ca si tine, stiu ca tu trebuie sa iei o hotarare. Sunt multe gurile, mintile, care nu te vor privi cu ochi binevoitori pentru ca tu intarzii sa iei o decizie. Teoretic vorbind, nimeni nu simte ca tine, deci cei din jurul tau nu vor accepta ca motive ceea ce tu consideri important, fie ca e vorba de oameni si sentimente, fie ca e vorba de chestiuni materiale. In general, un om nehotarat nu e privit cu ochi buni nici macar de cei care il cunosc si il apreciaza. Si eu, despre cei din jurul meu, nu am o parare buna cand sunt nehotarati. Nici macar tu nu te vei simti bine, in pielea ta, pana nu vei considera o alegerea in defavoarea alteia. Si eu am o mare greutate in stomac, pe umeri, cand nu inclin spre o varianta.

Nicidecum sa consider ca a decide e usor. Din contra, unele alegeri mi se par de-a dreptul imposibile. Sper doar sa nu trebuieasca sa le iau. Nicidecum sa consider ca indecizia e o cale. Din contra, cred ca e doar un ragaz pe care viata ni-l ofera. Ca de orice alt dar oferit, nu trebuie sa abuzam de el. Confuzia, acea pauza de la toate pentru a putea hotari, este, pana la urma, un privilegiu. Nu trebuie sa hotaram de azi pe maine, avem posibilitatea de a rationa, de a cantari, de a … decide. Aici sensul se vrea unul plin de metafore. A decide, a lua o hotarare, reprezinta o judecata, o ambitie dovedita, o simbioza intre ratiune si sentiment, o renuntare prezenta spre un castig, sperat uneori, viitor, un chin si o binecuvantare, un joc ludic si o dovada de maturitate, un proces pe care fiecare dintre noi trebuie sa si-l permita. Din interior insa.


Programator, ciclist amator, om cu pareri.

View Comments
There are currently no comments.