Rosia Montana

Despre Rosia Montana


In general imi ia mult sa ma hotarasc. In special pentru ca vreau sa stiu cat mai multe despre variantele din care am de ales. La fel a fost cazul si cand mi-am ales pozitia vis-a-vis de proiectul Rosia Montana. Am refuzat sa citesc din surse care nu mi s-au parut credibile ori pe care mental sau din auzite le-as fi putut considera subiective. Din acest motiv exista relativ putine trimitieri cate publicatii romanesti sau chiar Wikipedia (in anumite cazuri) in aceasta serie de articole. Parerile mele le-am redus aproape la zero pentru ca dorinta mea e sa informez cat mai obiectiv cu putinta. Rezultatul e un continut “sec” in exprimare dar bogat in continut si reprezinza, dupa parerea mea, minima informatie pe care orice roman, in aceste zile, ar trebui sa o cunoasca. Orice comentarii sunt binevenite la fel ca legaturile catre surse credibile si neasociate politic. 

Mai jos am adunat diverse argumente, unele mai populare, altele mai putin, impotriva si pentru proiectul Rosia Montana. Dar pana sa incepem cu ele as vrea, impreuna, sa privim Romania de sus, folosind Google Earth. Vom merge prima oara aici http://goo.gl/maps/Yx6J7. Vom vedea comuna Rosia Montana. Un pic mai la dreapta cam la 4-5 kilometri vedem Cariera Rosia Poieni. La sfarsitul anilor 70 acolo era cea mai mare mina de cupru din Europa. Aici se poate citi un reportaj despre mina. Concluzia Gandul e urmatoarea: in mai 2012 era nevoie de 30 de milioane de EUR pentru a rezolva problemele de mediu la nivelul cerintelor UE. In 2012 eram membri ai Uniunii Europene de 5 ani.

Ne continuam plimbarea si mergem aici: http://goo.gl/maps/iqznn. Ce vedem este iazul de decantare de la Rosia Poieni. Culoarea nenaturala e explicata in articolul Gandul de insusi directorul exploatatiei: “Ajunge acolo tot ce scoatem din carieră. Minereul pe care îl ducem la uzină conţine doar 0,36% cupru. Restul de steril ajunge în iaz. Neutralizarea cu var este necesară întrucât, sus, pe halde, se produce o reacţie numită “leşiere”. În prezenţa unei bacterii, cuprul din steril se oxidează formând apa acidă, care se scurge pe versanţi de unde ajunge în iaz, acolo fiind neutralizată cu var. De aici apar acele zone colorate; alb şi roşu”, spune directorul.” Conform procesului tehnologic publicat pe RMCG se intentioneaza folosirea lesierii si la Rosia Montana.

In Romania ne putem plimba si in alte locuri care au legatura cu subiectul:

As dori acum sa vorbim un pic de iazul de decantare care ar putea fi construit la Rosia Montana. In propunerea de proiect se precizeaza date despre iaz (In paranteze sunt observatiile mele): 

Designed capacity – 250 million tons (apa amestecata cu cianura si metale grele)
Necessary storage capacity – 215 million tons
Designed to resist earthquakes of up to 8 degrees Richter.
Designed to resist two consecutive rainfalls, which can occur once every 10,000 years
Final height 185 m + 20 m under the valley floor
Length 1182 m
Secondary catchment dam 22 m

Iata aici si o diagrama ilustrativa a peisajului: http://www.gabrielresources.com/site/RMProposedOperations.aspx 
In momentul de fata in Europa nu exista un iaz de decantare de asemenea dimensiuni. In sectiune de intrebari frecvente de pe siteul Rosia Montana Gold Corporation exista aceasta intrebare: 
“Am înţeles că la Roşia Montană se va crea un lac de decantare mai mare decât lacul de acumulare de la Vidraru. Ce se va întâmpla dacă va ceda barajul?”
Raspunsul RMGC:
“În proiectul nostru, iazul de decantare a fost proiectat pentru a-i creşte gradul de siguranţă şi capacitatea de stocare a precipitaţiilor extreme. Oriunde în lume iazurile de decantare sunt proiectate să poată înmagazina o singură precipitaţie maximă probabilă (PMP); în cazul proiectului actual, iazul de pe Valea Corna poate stoca două precipitaţii maxim probabile consecutive, iar probabilitatea ca acest eveniment să se producă este de 1 la 100 de milioane de ani. Această capacitate de stocare suplimentară neobişnuit de mare, alături de ceilalţi parametri de proiectare la care a fost gândit şi proiectat iazul de decantare Corna, conferă sistemului iazului de decantare o siguranţă de aproximativ 100 de ori mai mare decât majoritatea barajelor iazurilor de decantare existente in lume.”

Lacul Vidraru, conform Wikipedia: “La data de finalizare aceasta s-a situat, masurat la înălțime, aproximativ pe locul 8 în Europa și pe locul al 20-lea în lume.“. Iazul de decantare va fi cu 18.4 m mai inalt.  

Center for Science in Public Participation este un grup de experti care isi ofera serviciile in sfera analizei tehnice asupra proiectelor miniere. In 2003 grupul de experti a creat un raport de 11 pagini intitulat “Technical Comments on the Rosia Montana feasibility study and the Rosia Montana project description“. 
In continuare un paragraf din raport (paginile 5-6): “The dam design chosen for this project is commonly referred to as a “modified upstream” This is not the safest type of dam construction in terms of providing stability during earthquake In any mountainous region there is usually significant potential for earthquakes, and tailings dams – unlike water reservoirs – must be designed to hold back their ‘cargo’ in perpituity…. This dam is located approximately 2 km upstream from the town of Abrud (see below). A major or catastrophic failure of the dam could result in significant loss of property and possible loss of life. In most political jurisdictions, if a tailings dam is to be located above inhabited areas, then the dam construction requirements are the same as those for a water-retention reservoir in order to protect public safety and property values. The current tailings dam design, as noted above, does not meet this requirement. Just the cleanup costs for such a spill would be significant, and there would also be unmitigatable environmental damage.”

Barajul va fi construit din roca muntelui exploatat si “it is possible that much of the waste rock will be potentially acid generating. The waste rock utilized for tailings dam construction must be carefully tested to insure that it has no potential to generate acid or metals. It is not evident from the information presented in the Feasibility Study or the Project Description that this will be done.
Exista temeri ca zona unde va fi construit barajul nu ofera un grad de impermeabilitate suficient de mare:”However, in the Project Description the alluvial deposits in the Corna Valley, where the tailings impoundment will be located, are reported to consist of “… layers of silty sand, sand and gravel, and clay seams in various thicknesses.” If a true liner system is not installed/engineered, there are likely to be leaks from the tailings dam. The seepage control dam that will be constructed below the tailings dam is likely to be only partially effective at intercepting this seepage“. Scurgeri prin infiltrare pot avea loc in aceste conditii. 
Nu este clar daca datele de constructie ale barajului au fost modificate ca urmare a acestui raport. 

In procesul de extractie a aurului si argintului va fi folosita cianura. Conform Engeneering and Mining Journal intr-un an, in lume, se produc 66.000 tone de cianura pentru folosirea in mine. Cantiatea de cianura care ar fi folosita la Rosia Montana ar fi de 15.600 tone anual. Aceasta cantitate reprezinta 23,63 % din productia mondiala. In argumentele pentru inceperea exploatarii se vehiculeaza des ca multe tari europene folosesc deja metode pe baza de cianuri. Conform documentului Rosia Montana in dezbaterea europeana (pag 13) redactat de Victor Bostinaru, membru in Parlamentul European, comparatia cu tarile scandinave este nepotrivita: “Laszlo Borbely recunoaşte deschis faptul că exploatarea de la Roşia Montană nu îndeplineşte criteriul celei mai bune practici existente pentru că, în exploatările miniere din ţările scandinavice, cianura este folosită într-un sistem închis evitându-se astfel contactul direct cu solul sau cu aeru“. Mai mult, cateva tari europene au interzis in totalitate folosirea cianurii in procesul de extractie: Germania, Cehia, Ungaria si Turcia. In lume tari precum Costa Rica si Argentina au interzis deasemeni folosirea cianurii. Uniunea Europeana a fost in 2010 aproape de interzicerea folosirea cianurii. Romania, desi a votat pentru interzicere prin europarlamentarul Daciana Octavia Sârbu (unul din semnatarii rezolutiei) a facut si lobby impotriva prin reprezentatii RMGC. Desi rezolutia nu s-a votat Europa are cele mai riguroase norme pentru managementul amestecului de cianura si metale grele rezultat. 

Zilnica, in medie vor fi transportate, 42.700 kg de cianura catre Rosia Montana. Riscul producerii unui accident in timpul transportului nu pot fi total ignorate: “The potential for an accident transporting cyanide cannot be underestimated. For example, there was a major spill of cyanide in 1998 while transporting cyanide in an escorted convoy to the Kumtor gold mine in Kyrgyzstan. The spill resulted in significant impacts to two communities immediately downstream from the spill location. This accident highlighted not only the potential hazards in using roads and bridges that were not designed for heavy truck traffic (as may also be the case in Romania), but also the weaknesses of a Spill Response Plan that is not frequently tested to insure coordination with local officials

~ In masura timpul existent vor exista actualizari si completari.   
Bibliografie:

  1. Siteul Organizatiei Alburnus Maior – http://rosiamontana.org/
  2. Siteul Rosia Montana Gold Corporation – http://www.rmgc.ro/
  3.  Reportaj Gandul despre Rosia Poieni –http://www.gandul.info/reportaj/pretul-cuprului-la-rosia-poieni-doar-noi-am-ramas-noua-familii-am-urcat-casele-pe-munte-in-mijlocul-iazului-a-ramas-biserica-reportaj-gandul-live-9625406 
  4. Propunere proiect Gabriel Resources – http://www.gabrielresources.com/documents/Gabriel%20Resources_ProposedMiningProject.pdf
  5. Center for Science in Public Participation – http://www.csp2.org
  6. Technical comments on the Rosia Montana Feasibility Study and the Rosia Montana Project Description – http://www.csp2.org/files/reports/Rosia%20Montana%20Project%20Description%20Comments%201.13.03.pdf
  7. Engineering and Mining Journal – http://www.e-mj.com/index.php/features/1656-the-current-status-of-cyanide-regulations
  8. Rosia Montana in dezbaterea europeana, Victor Bostinaru – http://victorbostinaru.ro/RosiaMontana.pdf
.    

Programator, ciclist amator, om cu pareri.

View Comments