Despre altii

Big deal-ul dinaintea nuntii


Acum aproape 1 an am fost la o nunta. Doi prieteni s-au casatorit in Sibiu si ne-au dorit prezenti. Asa ca ne-am luat concediu, ne-am pus in masina si am venit. Drum lung, oameni prosti (ca sa fie cum e vorba) si nenumarate ore petrecute pe autostrazi (pana in Ungaria binenteles si apoi o aruncatura de bat pe langa Sibiu) si in habitaclu. Stiam ca o sa fie o petrecere pe cinste pentru ca ei sunt oameni faini (copilul lor e singurul meu Bro) si mai sunt si din gasca noastra de prieteni. Deci aveam sa ne intalnim cu aproape toti prietenii nostrii la nunta lor. Si deci o sa fie misto. Si a fost! Si am fost si prin Cluj si prin Severin si toate au fost faine. Dar oricat de dragi imi sunt mie oamenii astia si oricat de mult mi-a placut mie la nunta lor, prin Sibiu, Severin sau Cluj, ceva a fost atat de deosebit atunci ca timp de doua saptamani am plutit asa prin aer. Mai trist a fost ca s-a intamplat fix cand eram noi pe drum si n-am putut savura momentul. Dar a fost grozav! A pus canalele TV pe foc, a animat discutii, a facut oamenii sa planga, pe unii de fericire pe altii de necaz. Sau mai degraba, cum a postat un prieten pe peretele lui pe Facebook, a fost, citez, “10!”.

Pentru acei din voi pentru care in data de 8 august 2014 lumea nu s-a schimbat … ori sunteti prea tineri ca sa intelegeti, ori prea batrani ca sa va pese. Dar precedentul condamnarii unui mogul media in Romania – Dan Voiculescu – ei bine, de atunci e. Si noi conduceam de zor sute de kilometri fara sa avem prilejul de a ne bucura in fata televizoarelor de lacrimile Antenei 3. Cand am ajuns in sfarsit in Sibiu, lumea nu ne intreba ce mai facem ci daca am auzit ca i-au dat 10 ani. Era clar despre cine e vorba. Nu se mai saluta cu o mana ci cu ambele si cu degetele rasfirate! Televizoarele mergeau numai pe Antene dar din sadism. Discutiile nu erau despre cum mai merge treaba pe tine, pe la mine, ci despre procesul, condamnarea si Antenele lui Voiculescu. Mai ca imi dadeau lacrimile in fata televizorului inrosit de ciuda antenistilor. Asa petrecere cum am avut atunci se intampla mai rar. Acum, petrecerea era oricum garantata pentru ca ne vedeam cu prietenii la nunta prietenilor, dar asta a fost asa ca o usurare: “Ia de aici cadou de nunta ca de amu se schimba lucrurile in Romania. Iti iei si tu o casa, o masina frumoasa, poate!”. Parca nu simteai ca le dai banii aia degeaba. Parca vedeai o mica, minuscula lumina la capatul tunelului.

zece

Casa (fie) de piatra!

Amicul asta al meu atat a postat pe Facebook, “10!”. A primit o groaza de likeuri ca stia toata lumea la ce se refera. Am inceput sa comentam, am citit asiduu tot ce scria presa, i-am ignorat pe toti in calea mea pana am ajuns la paragraful important: “Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv vineri la 10 ani de închisoare cu executare …”. Am discutat la nunta pana tarziu de calitatea programelor de la Antene iar apoi cand nunta s-a terminat am mers intr-un bar in centru. Pana si Ea care de obicei dupa cateva pahare doarme in picioare era hiperactiva la 4 dimineata in centrul Sibiului. Luminile strazilor parca bateau altfel, mai bland, mai vesel, chelnerii erau mai rapizi, pasarile ciripeau in loc sa doarma. Toata lumea era vesela! Pana si telefonul meu facea glume cand trimiteam mesaje. Odata a scris suntem “La chiloti” in loc de “Chillout” cand dadeam indicatii unde sa ne intalnim. A fost o chestie mareata pentru noi. Greu de explicat astora mai din vest, precum si alora mai din est, dar invariabil, un big deal pentru Romania.

Si ma intrebam asa zilele astea “Mergem la doua nunti in Romania in vreo saptamana, tot asa la prieteni. Oare nu mai face DNAul nostru un big deal? Poate pentru fiecare nunta in parte? C-ar face casa mai de piatra, nu?”

photo credit: Day 172 via photopin (license)


Programator, ciclist amator, om cu pareri.

View Comments
There are currently no comments.